zise.ro Vertijul este o senzație de amețeală și de mișcare a mediului înconjurător, care poate fi cauzată de mai mulți factori, printre care și stresul. În acest blog, voi explica cum stresul poate afecta sistemul vestibular, care este responsabil de echilibru și orientare, și cum se poate preveni sau trata vertijul cauzat de stres.
Stresul este o reacție a organismului la situații dificile sau amenințătoare, care implică eliberarea de hormoni și substanțe chimice în sânge și creier. Acestea pot avea efecte benefice pe termen scurt, cum ar fi creșterea atenției și a performanței, dar pot avea și efecte negative pe termen lung, cum ar fi creșterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, a inflamației și a anxietății.
Stresul poate afecta și sistemul vestibular, care este format din urechea internă și nervii și zonele creierului care procesează informațiile despre poziția și mișcarea capului și a corpului. Sistemul vestibular este esențial pentru a menține echilibrul și a coordona mișcările ochilor și ale capului. Atunci când sistemul vestibular este perturbat, de exemplu de o infecție, o leziune, o boală sau o expunere la substanțe toxice, se poate produce vertijul.
Stresul poate perturba sistemul vestibular prin mai multe mecanisme, cum ar fi:
- Eliberarea de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul, care pot interfera cu transmiterea informațiilor de la sistemul vestibular la creier, provocând confuzie și amețeală.
- Eliberarea de histamină, care este o substanță chimică implicată în reacțiile alergice și inflamatorii, care poate provoca dilatarea vaselor de sânge din urechea internă, reducând fluxul de sânge și oxigen către celulele nervoase responsabile de echilibru.
- Eliberarea de neurosteroizi, care sunt substanțe chimice produse de creier și glandele suprarenale, care pot modula activitatea celulelor nervoase din sistemul vestibular, afectând sensibilitatea și funcționarea lor.
Toate aceste efecte ale stresului pot duce la o disfuncție a sistemului vestibular, care se manifestă prin simptome de vertij, cum ar fi:
- Senzația de rotire, de înclinare sau de mișcare a mediului înconjurător sau a propriei persoane, care poate fi declanșată de mișcarea capului sau a ochilor, sau de schimbarea poziției corpului.
- Greață, vărsături, transpirație, paloare, slăbiciune, anxietate, care pot însoți senzația de vertij.
- Dificultatea de a menține echilibrul, de a merge, de a sta în picioare sau de a se apleca, care poate crește riscul de cădere sau de accidente.
- Probleme de vedere, cum ar fi vederea dublă, neclară sau fluctuantă, care pot fi cauzate de mișcarea involuntară a ochilor, numită nistagmus, care apare ca o încercare a creierului de a compensa informațiile contradictorii primite de la sistemul vestibular și de la sistemul vizual.
- Probleme de auz, cum ar fi zgomote în urechi, numite tinitus, sau pierderea auzului, care pot fi cauzate de afectarea urechii interne, care este implicată și în procesarea sunetelor.
Vertijul cauzat de stres poate fi episodic sau cronic, în funcție de durata și de frecvența simptomelor. Vertijul episodic poate apărea ocazional, în situații stresante acute, cum ar fi un examen, o prezentare sau un conflict, și poate dura de la câteva secunde la câteva ore. Vertijul cronic poate apărea constant sau intermitent, în situații stresante cronice, cum ar fi un loc de muncă solicitant, o relație dificilă sau o boală, și poate dura de la câteva zile la câteva luni sau ani.
Vertijul cauzat de stres poate fi diagnosticat prin istoricul medical, examenul fizic și testele de laborator și de imagistică, care pot exclude alte cauze posibile de vertij, cum ar fi infecțiile, tumorile, accidentele vasculare cerebrale, bolile degenerative sau medicamentele. De asemenea, se pot efectua teste specifice pentru a evalua funcționarea sistemului vestibular, cum ar fi testul cu impulsul capului, testul cu scaunul rotativ, testul cu ochelarii cu videonistagmografie sau testul cu electrocochleografie.
Vertijul cauzat de stres poate fi tratat prin mai multe metode, cum ar fi:
- Medicamente, care pot reduce simptomele de vertij, greață, anxietate și inflamație, cum ar fi antivertiginoase, antiemetice, anxiolitice și antiinflamatoare. Aceste medicamente pot fi administrate oral, intravenos, intramuscular sau sub formă de picături auriculare, în funcție de severitatea și de durata simptomelor.
- Manevre de reabilitare vestibulară, care sunt exerciții fizice și de mișcare a capului și a ochilor, care pot ajuta la restabilirea echilibrului și la reducerea vertijului, prin stimularea și recalibrarea sistemului vestibular. Aceste manevre pot fi efectuate de un terapeut specializat sau de pacient acasă, sub supraveghere medicală.
- Terapie cognitiv-comportamentală, care este o formă de psihoterapie, care poate ajuta la identificarea și modificarea gândurilor și comportamentelor negative care pot amplifica stresul și vertijul, și la dezvoltarea unor strategii de coping și de relaxare eficiente.
- Modificări ale stilului de viață, care pot implica reducerea sau evitarea factorilor de stres, adoptarea unei alimentații sănătoase și echilibrate, hidratarea adecvată, practicarea unei activități fizice moderate și regulată, renunțarea la fumat și la consumul excesiv de alcool sau de cafea, respectarea unui program de somn și de odihnă, și evitarea unor situații care pot declanșa sau agrava vertijul, cum ar fi expunerea la lumină puternică, la zgomot, la înălțime sau la mișcări bruște.
Vertijul cauzat de stres este o afecțiune frecventă și incomodă, care poate afecta calitatea vieții și performanța profesională și personală a celor care o suferă. Cu toate acestea, există soluții eficiente pentru a preveni și trata vertijul, care implică o abordare multidisciplinară și personalizată, care ține cont de cauzele, de simptomele și de nevoile fiecărui pacient. Dacă suferiți de vertij și credeți că stresul este o cauză posibilă, vă recomandăm să consultați un medic specialist, care vă poate oferi un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.