Alexitimia este o dificultate de a recunoaște și exprima emoțiile proprii și ale celorlalți. Persoanele cu alexitimie au probleme în a identifica ce simt, de ce simt și cum să își comunice sentimentele. Alexitimia poate afecta relațiile interpersonale, sănătatea mentală și calitatea vieții. Deși nu este o boală în sine, alexitimia poate fi asociată cu alte tulburări psihologice sau medicale, cum ar fi depresia, anxietatea, autismul, schizofrenia, traumatismele, abuzul de substanțe sau bolile cronice.
Pentru a afla dacă ai alexitimie, poți să îți evaluezi nivelul de conștientizare emoțională prin diferite metode, cum ar fi:
- Să completezi un chestionar validat, cum ar fi Scala de evaluare a emoțiilor diferențiate sau [Scala Toronto de alexitimie]. Acestea îți oferă un scor pe o scală, care indică gradul tău de alexitimie.
- Să îți analizezi comportamentul și gândirea în situații care implică emoții. De exemplu, să observi dacă îți este greu să îți găsești cuvintele pentru a descrie cum te simți, dacă eviți sau ignori emoțiile, dacă ai dificultăți în a empatiza cu ceilalți, dacă ai o viață interioară săracă sau lipsită de fantezie, dacă ai tendința de a te concentra pe aspectele externe sau funcționale ale lucrurilor, dacă ai o postură rigidă sau un limbaj corporal închis.
- Să ceri feedback de la persoanele apropiate, care te cunosc bine și îți pot oferi o perspectivă obiectivă asupra modului în care îți exprimi și gestionezi emoțiile.
- Să consulți un specialist în psihologie, care te poate ajuta să îți explorezi emoțiile în profunzime, să îți identifici cauzele și consecințele alexitimiei, să îți oferi strategii și tehnici adecvate pentru a îmbunătăți capacitatea ta de a înțelege și comunica emoțiile.
Alexitimia nu este o condiție ireversibilă. Există metode prin care se poate îmbunătăți capacitatea de a înțelege și gestiona emoțiile. Iată 8 dintre ele:
Ține un jurnal al emoțiilor. Scrie zilnic despre ce ai simțit, în ce situații, cum ai reacționat și ce ai putea face diferit. Acest exercițiu te ajută să îți clarifici și să îți ordonezi emoțiile, să le asociezi cu evenimente concrete și să le evaluezi mai obiectiv.
Folosește o scală a emoțiilor. Există diferite instrumente care îți pot ajuta să îți măsori intensitatea și tipul emoțiilor, cum ar fi Scala de evaluare a emoțiilor diferențiate sau Roua emoțiilor. Acestea îți oferă un vocabular mai bogat și mai precis pentru a descrie ce simți, de la emoții de bază (bucurie, tristețe, furie, frică, dezgust, surpriză) până la nuanțe mai subtile (entuziasm, melancolie, iritare, anxietate, repulsie, curiozitate).
Citește cărți sau vizionează filme care îți stârnesc emoții. Alege opere care îți provoacă empatia, compasiunea, indignarea, umorul sau alte sentimente. Încearcă să te identifici cu personajele, să înțelegi ce le motivează, ce le provoacă plăcere sau durere, cum se raportează la ceilalți. După ce termini de citit sau de vizionat, reflectează asupra emoțiilor pe care le-ai experimentat și cum le-ai exprimat.
Ascultă muzică care îți induce emoții. Muzica are un efect puternic asupra stării noastre de spirit. Alege melodii care îți transmit bucurie, tristețe, liniște, energie sau alte stări. Observă cum îți influențează muzica ritmul cardiac, respirația, tensiunea musculară, gesturile, mimica. Încearcă să îți asociezi muzica cu amintiri, imagini, culori sau cuvinte care îți evocă emoții.
Practică mindfulness. Mindfulness este o tehnică de meditație care presupune să îți focalizezi atenția asupra prezentului, fără a judeca sau a analiza ceea ce simți sau gândești. Prin mindfulness, îți dezvolți capacitatea de a observa emoțiile ca niște fenomene trecătoare, care nu te definesc sau nu te controlează. Poți practica mindfulness prin exerciții de respirație, scanare corporală, atenție la sunete sau la senzații tactile.
Exprimă-ți emoțiile prin activități creative. Dacă îți este greu să îți verbalizezi emoțiile, poți să le exteriorizezi prin alte modalități, cum ar fi desenul, pictura, sculptura, dansul, cântatul, scrisul sau orice altă formă de artă. Nu contează cât de talentat ești sau ce rezultat obții, ci să îți lași emoțiile să se manifeste liber și să le dai o formă vizibilă sau audibilă.
Caută sprijin emoțional. Nu trebuie să te izolezi sau să îți ascunzi emoțiile de ceilalți. Încearcă să îți deschizi inima în fața unei persoane de încredere, care te ascultă și te înțelege, fără să te judece sau să te critice. Poate fi un prieten, un membru al familiei, un coleg, un terapeut sau oricine altcineva cu care te simți confortabil. Împărtășește-i ce simți, ce te frământă, ce te bucură sau ce te întristează. Ascultă și feedback-ul pe care ți-l oferă și încearcă să îl iei în considerare.
Solicită ajutor profesional. Dacă simți că alexitimia îți afectează grav viața și nu reușești să o depășești singur, nu ezita să ceri ajutorul unui specialist. Un psiholog sau un psihiatru te poate ajuta să îți explorezi emoțiile în profunzime, să îți identifici cauzele și consecințele, să îți oferi strategii și tehnici adecvate pentru a le gestiona mai bine. De asemenea, un specialist te poate evalua și trata pentru eventualele tulburări asociate cu alexitimia, cum ar fi depresia, anxietatea, autismul, schizofrenia, traumatismele, abuzul de substanțe sau bolile cronice.
Alexitimia nu este o sentință, ci o provocare. Cu răbdare, perseverență și sprijin, poți învăța să îți recunoști și să îți exprimi emoțiile în mod sănătos și autentic. Emoțiile sunt parte integrantă din ceea ce suntem și ceea ce trăim. Nu le neglija, nu le reprima, nu le teme. Acceptă-le, explorează-le, exprimă-le. ????