5 moduri unice de a ierta și a merge mai departe

Există o mare valoare în fiecare act de iertare. Te poți ierta pe tine însuți, îi poți ierta pe ceilalți și poți ierta chiar și atunci când nu știi exact pe cine să ierți, pentru că iertarea nu se referă la cine este de vină sau la cine este vinovat. Este vorba despre a renunța, complet și permanent, în interiorul tău.

Iertarea înseamnă să recunoști realitatea că ceea ce s-a întâmplat s-a întâmplat deja și că nu are rost să îi permiți să domine restul vieții tale. Iertarea curăță înviorător tabula rasa și îți permite să faci un pas înainte. Iată cinci moduri unice de a face acest pas posibil:

1. Nu mai încercați pentru o vreme.

Dacă te străduiești din greu și nu faci niciun progres, nu mai încerca. Nu mai încerca și începe să fii.

Atunci când te vezi pe tine însuți încercând – să faci altceva sau să ajungi în altă parte – nu interpretezi ceea ce ai și unde te afli ca fiind suficient de bun. Această percepție de a încerca în mod constant face ca viața să pară o luptă fără sfârșit.

Există o mare valoare în tine, chiar aici, chiar acum. Permite-i să iasă la iveală, de bună voie și fără luptă. În loc să încerci să ajungi într-un alt punct al vieții tale, acordă-ți întreaga atenție pentru a face tot ce poți mai bine cu viața pe care o trăiești acum. În loc să crezi că nu ai ajuns încă acolo, fii recunoscător că ești exact acolo unde trebuie să fii în acest moment.

Da, cu toate mijloacele, stabiliți-vă obiective și faceți pași în direcția corectă, dar nu ignorați pașii pe măsură ce îi faceți – acești pași sunt povestea vieții voastre. Renunțați la toate încercările inutile și permiteți-vă să faceți acești pași în mod pașnic și conștient.Renunță la judecăți, iartă trecutul și lasă acest moment să fie atât de incredibil pe cât este.

2. Fii observatorul gândurilor și emoțiilor tale.

În cartea sa de succes, Puterea de acum, Eckhart Tolle ne spune să fim observatorii gândurilor noastre. Ceea ce sugerează el este că, în loc să încercăm să ne schimbăm gândurile – prin recunoștință sau iertare deliberată, de exemplu – trebuie să ne observăm pur și simplu gândurile, fără să ne lăsăm prinși în ele.

În cele din urmă, sunteți singurul creator al propriilor sentimente. Când apar gânduri negative bazate pe experiențe trecute sau pe îngrijorări viitoare, așa cum se întâmplă uneori, realizați că acestea sunt pur și simplu probleme pe care mintea (nu dumneavoastră) le rezolvă. Faceți o pauză, fiți prezent și acordați o atenție deosebită. Gândiți-vă la aceste gânduri și emoții în mod conștient, aproape ca și cum ați fi un spectator care privește înăuntru. Despărțiți-vă de gândirea minții dumneavoastră.

Poate că, după ce îți vei studia gândurile și emoțiile, te vei gândi: „Oau, chiar mai lucrez la asta?” Și ghici ce? În timp, sentimentele și emoțiile negative se vor diminua, iar în locul lor vor crește o conștientizare, o iubire și o acceptare autentice. Vei începe să realizezi că mintea ta este doar un instrument, iar tu îți controlezi mintea, nu invers.

Prin faptul că nu vă judecați gândurile sau că nu dați vina pe altcineva, ci doar le observați, va avea loc o schimbare importantă în interiorul vostru – sentimentul vostru de valoare de sine.

Nu înseamnă că nu te vei mai supăra sau că nu vei mai fi niciodată anxios, dar faptul că știi că gândurile și emoțiile tale sunt doar sentimente trecătoare, independente de TINE, te va ajuta să-ți diminuezi tensiunea și să-ți sporești prezența pozitivă, permițându-ți să ierți și să renunți.

3. Dragoste.

Să-ți plângi de milă și să sabotezi momentul prezent cu gânduri pline de resentimente legate de trecut nu va face nimic mai bine. Să rănești pe altcineva nu-ți va ușura niciodată propria angoasă interioară.

Dacă ești dezamăgit de tine însuți sau frustrat de altcineva, răspunsul nu este să te descarci pe lumea din jurul tău. Răzbunarea, fie că este concentrată pe tine sau pe alții, aduce zero valoare în viața ta.

Calea dincolo de durerea trecutului nu este răzbunarea, batjocura, intimidarea sau răzbunarea, ci iubirea prezentă.

Iartă trecutul, iartă-te pe tine însuți, iartă-i pe ceilalți și iubește momentul prezent pentru ceea ce valorează. Există o mulțime de lucruri frumoase de iubit chiar acum; trebuie doar să vrei să le vezi. A iubi nu este niciodată ușor, mai ales atunci când vremurile sunt grele, dar este cu ușurință cea mai puternică și mai durabilă acțiune pozitivă posibilă.

Dacă simți durere, nu întreprinde acțiuni care creează și mai multă durere. Nu încerca să acoperi întunericul cu întuneric. Găsește lumina. Acționează din iubire. Fă ceva care îți va permite să avansezi spre o realitate mai împlinită. Întotdeauna există ceva bun pe care îl poți face. Întotdeauna există iubire de dăruit. Umple-ți inima cu ea și acționează în interesul tuturor, mai ales al tău.

4. Căutați o revanșă pozitivă trăind bine.

Te gândești să te răzbuni? Știi că este vorba de o gândire negativă care te afectează. Totuși, există o modalitate de a căuta răzbunarea în mod pozitiv.

Cum? Uită de ei. Amintește-ți de tine. Să lucrezi la un tu mai bun este mai satisfăcător decât să te agăți de disprețul celorlalți. Lasă totul baltă și ține-te în schimb de creșterea și bunătatea ta. Dacă te antrenezi să fii mai iubitor în mod constant în gânduri și acțiuni, energia ta pozitivă va atrage mai multe rezultate pozitive în realitatea ta actuală.

Nu te asemăna cu persoana sau situația care te-a rănit. Lasă-te în pace și depășește durerea. Continuă să trăiești bine într-un mod care îți creează pace în inimă. Energia pe care ai cheltui-o încercând să te răzbuni cu adevărat poate fi mai bine cheltuită pentru a-ți crea un viitor uimitor.

Concluzia este că cea mai bună răzbunare este fericirea, pentru că nimic nu-i înnebunește mai mult pe adversarii tăi decât să vezi un zâmbet proaspăt pe fața ta.

5. Renunță la nevoia de a ierta fiecare greșeală.

Greșelile sunt durerile de creștere ale înțelepciunii. De cele mai multe ori, ele trebuie doar acceptate, nu iertate.

Există o schimbare evidentă în inima și în mintea ta atunci când treci de la a te simți rănit și supărat la liniște și iubire, dar nu este neapărat vorba de iertare, ci doar de realizarea faptului că nu era nimic de iertat de la bun început.

Pentru a te ajuta să te obișnuiești cu acest concept, încearcă să privești situația ta de la 40.000 de picioare. Imaginează-ți o versiune mai experimentată, mai înțeleaptă și mai plină de compasiune a ta stând în vârful muntelui vieții, privind în jos și urmărind cum versiunea ta mai tânără și mai actuală își croiește drum prin viață.

Te vezi pe tine însuți menținând credințe false și făcând erori epice de judecată în timp ce treci prin numeroasele obstacole ale vieții. Îi privești pe copiii lumii crescând în vremuri dificile care le testează încrederea în sine, dar care totuși merg înainte cu curaj. Vezi generația viitoare radiind de pasiune și iubire în timp ce eșuează înainte, învățând din greșeli.

Și trebuie să te întrebi: ar putea această versiune mai înțeleaptă a ta să concluzioneze că fiecare, în felul său unic, face tot ce poate. Și dacă fiecare încearcă să facă tot ce poate, ce trebuie iertat? Să nu fie perfect?

Perfecțiunea nu există. Iertarea este, de multe ori, simpla realizare a faptului că nu există nimic care să fie iertat de fapt.