zise.ro 
Atașarea de gândurile greșite și acționarea în baza lor este una dintre cele mai frecvente bariere în calea unei vieți relativ fericite și productive. Dacă permiteți acestor gânduri să dăinuie prea mult timp, ele vor reuși să vă răpească pacea, bucuria și eficiența voastră generală în fiecare zi. Pur și simplu vă veți gândi la dezamăgiri și frustrări nesfârșite. Și să nu faceți nici o neînțelegere, atunci când vă simțiți în mod continuu frustrat într-o zi obișnuită, lupta prin care treceți nu este alimentată direct de cuvintele sau acțiunile altora și nici de ceea ce s-a întâmplat sau nu în trecut. Este alimentată în primul rând de mintea ta care oferă negativității o scenă zilnică de pe care să strige. Într-un sens foarte real, ești ceea ce gândești – nu poți schimba nimic dacă nu-ți poți schimba gândirea.
Dar ești pregătit pentru partea bună a lucrurilor?
Poți schimba modul în care gândești!
Iar atunci când îți schimbi modul în care gândești, poți stăpâni treptat un nou mod de a fi.
Este timpul să luăm o pauză de la o anumită negativitate!
Astăzi vom analiza cinci tipare de gândire negativă comune, împreună cu câteva metode eficiente pentru a le sparge și pentru a reeduca vocea interioară. Acestea sunt exact aceleași metode pe care le-am folosit cu succes cu studenții cursurilor noastre și cu clienții noștri de coaching în ultimii 15 ani. Dar, mai întâi, să examinăm o eroare fundamentală de judecată pe care au tendința de a o face cei care gândesc negativ:
Oamenii care obișnuiesc să gândească negativ sunt adesea mândri să se descrie ca fiind „realiști”. Bineînțeles, oricine care are o credință puternică crede că este „realist” prin faptul că o are, indiferent dacă aceasta implică întâlniri cu extratereștrii, politicieni perfect sinceri sau altceva.
Pronunțul „a fi realist” este unul dintre preferatele cinicilor de pretutindeni. Și, într-un fel, au dreptate. Dar numai pentru că gândirea negativă face ca mintea umană să renunțe la orice – să nu încerce nici măcar sau să depună un efort dezorganizat, cu jumătate de inimă – astfel încât negativitatea însăși influențează rezultatul final. Predicțiile autoîmplinite de acest gen chiar se întâmplă. Cercetările sugerează chiar că, în unele cazuri, ceea ce credem despre sănătatea noastră poate avea mai multă influență asupra duratei de viață decât sănătatea noastră fizică reală.
Atunci de ce ne facem noi, ca ființe umane, acest lucru?
Pentru că a gândi negativ, a te aștepta la ce e mai rău, a vedea partea negativă a situațiilor pozitive și chiar a te aștepta la un eșec, toate acestea transmit un fel de politică de asigurare emoțională care gândește pe dos. Se întâmplă în subconștient și sună cam așa: „Dacă mă aștept la o catastrofă, atunci nu voi fi la fel de dezamăgit atunci când va avea loc”.
Ceea ce face ca toate acestea să fie atât de alarmante este faptul că înseamnă că gândurile negative ne pot chinui chiar și atunci când viața merge relativ bine. De exemplu, gândul „Este mult prea bine ca să dureze!” face rapid ravagii într-o situație pozitivă. Astfel, gândurile și metodele discutate mai jos au legătură cu modul în care gândirea negativă distorsionează percepția noastră asupra realității, de multe ori în mod constant pe parcursul întregii noastre vieți. Este timpul să captăm și să reevaluăm…
1. Acele gânduri care ne fac să exagerăm aspectele negative (și să minimalizăm cele pozitive).
Întrebați-vă: „Dacă se întâmplă ceva negativ în mod neașteptat, îl generalizez în mod exagerat? Consider că se aplică la tot și că este permanent, în loc să îl compartimentez într-un singur loc și timp?”
De exemplu, dacă cineva te respinge sau te refuză la o întâlnire, răspândești negativitatea dincolo de acea persoană, timp și loc, spunându-ți: „Nu mă pricep la relații – nu-mi reușesc niciodată”? Dacă nu reușești să treci un examen, îți spui: „Ei bine, am picat examenul; nu sunt mulțumit de asta, dar voi studia mai mult data viitoare”? Sau generalizezi prea mult, spunându-ți că „nu ești suficient de deștept” sau că ești „incapabil să înveți”?
Nu uitați că gândirea negativă ne împiedică să vedem și să experimentăm rezultate pozitive, chiar dacă acestea se întâmplă des. Este ca și cum ar exista un bloc mental special care filtrează toate aspectele pozitive și lasă să intre doar datele care confirmă prejudecățile negative pe care le avem. Așa că fă tot posibilul să te prinzi începând de astăzi.
A fi capabil să faci distincția între negativitatea pe care ți-o imaginezi și ceea ce se întâmplă de fapt în viața ta este un pas important pentru a trăi o viață mai fericită și mai sănătoasă.
2. Acele gânduri care ne motivează să ignorăm zonele gri dintre extremele vieții.
Viața pur și simplu nu este alb sau negru – 100% din asta sau 100% din aia – totul sau nimic. Gândirea în extreme ca aceasta este o cale rapidă către suferința zilnică, deoarece practic consideră că orice situație care nu este perfectă este rea. De exemplu:
- În loc ca ploaia să-mi încetinească drumul de întoarcere acasă de la birou, în schimb „mi-a irosit întreaga seară și mi-a stricat seara!”.
- În loc să acceptați nervozitatea de a întâlni un nou grup de oameni: „Știu că acești oameni nu mă vor plăcea!”.
Deoarece 99% din toate situațiile din viață nu sunt perfecte, gândirea „totul sau nimic” tinde să ne facă să ne concentrăm asupra aspectelor negative – dramele, eșecurile și cele mai rele scenarii. Desigur, catastrofele apar ocazional, dar, contrar a ceea ce puteți vedea la știrile de seară, cea mai mare parte a vieții se desfășoară într-o zonă gri între extremele de fericire și devastare totală.
3. Acele gânduri care ne fac să căutăm semne negative din partea celorlalți.
Negativitatea noastră ne face să tragem rapid concluzii negative despre necunoscut, ceea ce poate fi deosebit de dăunător în relațiile noastre. Suntem provocați să interpretăm ceva ce face o altă persoană ca fiind negativ, chiar și atunci când nu ni s-a dat absolut niciun indiciu despre ceea ce gândește cealaltă persoană. De exemplu, „Nu m-a sunat, deci probabil că nu vrea să vorbească cu mine” sau „A spus asta doar ca să fie drăguț, dar nu vorbește serios”. Atunci când tragem concluzii pripite de acest fel, nu facem decât să ne provocăm nouă înșine și celorlalți durere, stres și frustrare inutile.
Așadar, dacă cineva spune un lucru, nu presupuneți că vrea să spună altceva. Dacă nu spune nimic, nu presupuneți că tăcerea sa are o conotație negativă ascunsă. Atribuirea unui sens unei situații înainte de a cunoaște întreaga poveste vă face mai probabil să credeți că incertitudinea pe care o simțiți (bazată pe lipsa de cunoștințe) este un semn negativ.
Pe de altă parte, faptul de a nu atribui un sens unei povești incomplete ajută mintea să depășească tiparele de gândire negativă. Atunci când gândiți mai pozitiv, sau pur și simplu mai clar cu privire la fapte, veți putea evalua toate motivele posibile la care vă puteți gândi, nu doar pe cele negative. Cu alte cuvinte, veți face mai multe: „Nu știu de ce nu a sunat încă, dar poate că… de fapt este extrem de ocupată la serviciu astăzi”.
4. Acele gânduri care ne declanșează, iar și iar.
Pentru a vă schimba tiparele de gândire, este util să înțelegeți foarte clar la ce vă gândiți adesea și de ce. Atunci când un gând negativ familiar apare în mintea dumneavoastră, în loc să-l ignorați, acordați-i o atenție sporită și apoi înregistrați-l pentru a-l evalua ulterior. De exemplu, dacă stați la birou și vă surprindeți rumegând ceva negativ, faceți o pauză și notați-l imediat. Scoateți acel gând crud din cap și puneți-l pe hârtie – doar o propoziție scurtă sau două care să descrie cu sinceritate gândul specific care vă tulbură în prezent:
„Nu sunt suficient de bun pentru postul pentru care candidez, deoarece nu am suficientă experiență.”
Apoi, identificați ce a declanșat gândul. Din nou, fiți scurt și specific:
„Sunt nou în această industrie și, prin urmare, mă simt în afara zonei mele de confort în majoritatea zilelor.”
Cel puțin, acest proces de evaluare a gândurilor negative și a factorilor declanșatori care stau la baza acestora ajută la o conștientizare sănătoasă și obiectivă a surselor tiparelor de gândire negativă, ceea ce vă permite, în cele din urmă, să vă schimbați mentalitatea și să faceți următorul pas pozitiv înainte.
5. Acele gânduri despre faptul că nu ești niciodată „suficient de bun”.
Toate călătoriile de schimbare pozitivă încep cu un obiectiv și cu determinarea necesară pentru a-l atinge. Cu toate acestea, ce credeți că se întâmplă atunci când sunteți prea determinat sau prea obsedat de un obiectiv? Începi să nutrești o altă convingere: cine ești acum nu este suficient de bun.
Cu câteva luni în urmă, unul dintre noii noștri cursanți devenise excesiv de obsesiv în eforturile sale de a medita. Pe măsură ce interesul ei pentru meditație creștea, a început să-și spună din ce în ce mai des: „Nu sunt suficient de bună” și „Trebuie să fiu mai bună la asta”. A început să observe diverse imperfecțiuni în interiorul ei care trebuiau „reparate”.
Pe scurt, eforturile ei exagerate de a medita pentru perioade lungi de timp deschiseseră ușile către o mulțime de autocritică și stres neașteptate. Din fericire, cu puțină pregătire din partea mea și a lui Marc, și-a dat seama în cele din urmă că obsesia ei față de meditație o făcuse să uite unul dintre obiectivele de bază ale meditației – acceptarea.
Așadar, concluzia este următoarea: trebuie să te accepți așa cum ești și apoi să te angajezi să te dezvolți personal. Dacă crezi că ești deja absolut „perfect”, nu vei face niciun efort pozitiv pentru a te dezvolta. Dar, a te critica în mod constant este la fel de contraproductiv ca și a nu face nimic, pentru că nu vei putea niciodată să construiești noi schimbări pozitive în viața ta atunci când te concentrezi în mod obsesiv pe defectele tale.
Cheia este să-ți amintești că ești deja suficient de bun; ai nevoie doar de mai multă practică. Schimbați-vă mantra din „Trebuie să fiu mai bun” în „Voi face tot ce pot astăzi”. Cea de-a doua mantră este mult mai eficientă, deoarece vă îndeamnă de fapt să acționați pozitiv în orice moment, acceptând în același timp realitatea că fiecare efort s-ar putea să nu fie perfect.
A fi capabil să faci distincția între eforturile sănătoase și autocritica pe parcursul călătoriei tale este un pas extrem de important pentru a trăi o viață mai fericită și mai de succes.