Răspunsul la stres este o reacție fizică și psihologică normală la evenimentele vieții. În doze mici, stresul poate fi, de fapt, un lucru pozitiv, poate promova efortul și ne poate împinge să luăm măsurile necesare. Cu toate acestea, dacă cerințele vieții de zi cu zi depășesc capacitatea de a face față, corpul nostru fizic și sănătatea noastră mentală pot avea de suferit.

Creierul nostru este dotat cu un „sistem de alarmă” pentru a ne proteja de orice amenințare percepută. Astfel, în cazul în care acest sistem detectează o amenințare, corpul nostru eliberează instantaneu hormoni pentru a face față acesteia. Acesta este „răspunsul de luptă sau de fugă”.

În condiții normale, creierul revine la starea sa naturală după neutralizarea amenințării. Cu toate acestea, din cauza expunerii constante la stres (trecut sau prezent), tranziția de la o conștientizare sporită la o stare mai relaxată se dovedește foarte dificilă pentru unele persoane.

Conexiunea dintre corpul și creierul tău

Ca și în cazul majorității funcțiilor creierului, sistemele noastre de alarmă sunt extrem de individualiste. Astfel, modul în care organismul nostru interpretează semnalele acestui sistem sunt diferite. Simptomele psihosomatice, sau simptomele fără o cauză fizică cunoscută, sunt foarte răspândite. Într-un studiu publicat în The American Journal of Medicine, 84% dintre pacienți au raportat simptome fără cauză fizică cunoscută. Cu alte cuvinte, 84% au experimentat dureri de natură pur psihologică. (Vom discuta acest aspect puțin mai mult, mai târziu).

Așadar, pe termen lung, persoanele cu un răspuns hiperactiv la stres pot dezvolta boli cronice. Astfel, este esențial să recunoaștem semnele de precauție ale suprasolicitării pentru a evita complicațiile de sănătate pe termen lung.

Acest articol discută unsprezece semne comune (unele cu explicații neobișnuite) care arată că este posibil să fiți suprasolicitat. În plus, vom oferi câteva recomandări care se pot dovedi utile pentru a atenua stresul.

„Într-adevăr, simptomele stresului pot afecta corpul, gândurile și sentimentele și comportamentul. Faptul de a fi capabil să recunoașteți simptomele comune ale stresului vă poate da un impuls în gestionarea acestora. Stresul lăsat necontrolat poate contribui la multe probleme de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile de inimă, obezitatea și diabetul.” – Clinica Mayo

11 semne că organismul tău poate fi suprasolicitat

1. Dureri de cap sau migrene

Stresul frecvent provoacă tensiune, care se poate transforma apoi în durere de cap. Cele mai frecvent raportate tipuri de dureri de cap legate de stres sunt (fără surpriză) durerile de cap cauzate de tensiune. Simptomele cefaleei tensionale includ următoarele semne:

  • O durere surdă și persistentă resimțită pe ambele părți ale capului sau gâtului (simptome asemănătoare migrenei)
  • Senzația de presiune constantă în jurul zonei capului
  • Sensibilitate a scalpului, a gâtului, a corpului sau a mușchilor umerilor

2. Durere toracică

Durerile resimțite în jurul zonei pieptului pot fi instigate sau agravate de stres și anxietate. De obicei, durerile toracice asociate cu stresul și anxietatea sunt ascuțite și intermitente.

Durerea toracică, ca și durerile de cap și migrenele, rezultă din tensiunea și înăsprirea mușchilor corpului.

3. Căderea părului

Căderea părului și stresul este un subiect foarte dezbătut. Cu toate acestea, știința arată că stresul poate contribui la condițiile care duc la căderea părului.

Telogen effluvium este subțierea dispersată a părului de-a lungul scalpului – și este cel mai frecvent tip de cădere a părului din cauza stresului. În mod normal, această cădere a părului este temporară. Cu toate acestea, stresul cronic face ca acest proces să se repete.

4. Pierderea libidoului

Stabilitatea hormonală și o stare de spirit sănătoasă sunt necesare pentru o viață sexuală împlinită. Prin urmare, stresul excesiv ne dă peste cap hormonii, ne afectează starea de spirit și ne scade apetitul sexual.

5. Probleme de concentrare

După cum am menționat, stresul inițiază răspunsul de luptă sau de fugă și inundă organismul cu hormoni de stres (de exemplu, cortizolul). Pe lângă faptul că ne subminează rezervele de energie ale creierului, o amigdală hiperactivă perturbă activitatea normală a lobului frontal – zona creierului responsabilă de atenție și concentrare.

6. Probleme de memorie

Răspunsul la stres perturbă, de asemenea, activitatea normală din lobul temporal, care este responsabil pentru memorie. De fapt, stresul cronic afectează mai des memoria pe termen scurt, îngreunând stocarea temporară și reamintirea informațiilor.

7. probleme de stomac

Crampele stomacale, durerile de stomac și disconfortul intestinal sunt adesea semne fizice ale anxietăților legate de stres. În plus, stresul are cel mai vizibil impact asupra regiunii abdominale. Asta pentru că tensiunea poate epuiza mușchii abdominali într-un mod care creează dureri și dureri.

8. Fluctuații ale greutății

Deși stresul este legat de fluctuațiile de greutate, stresul cronic provoacă cel mai adesea creșterea în greutate. Tiparele de stres acut sunt mai puternic asociate cu îngrășarea și pierderea în greutate. Cortizolul, hormonul stresului, are un impact semnificativ asupra nivelului de foame. Potrivit WebMD, un nivel ridicat de cortizol „[provoacă] un nivel ridicat de insulină, nivelul de zahăr din sânge scade și poftești la alimente dulci și grase”.

9. Palpitații cardiace

Cele mai multe palpitații cardiace, deși potențial înfricoșătoare, sunt relativ inofensive. Stresul, împreună cu consumul excesiv de alcool, cofeină sau nicotină, sunt recunoscute ca fiind catalizatori ai palpitațiilor (care pot fi resimțite și în piept, gât sau gât.)

10. Dureri articulare sau musculare

Durerile, durerile, tensiunea, încordarea și rigiditatea sunt toate simptome bine cunoscute ale hiperstimulării legate de stres. Cu condiția ca organismul să rămână într-o stare de stres, durerile musculare și articulare vor ieși adesea la suprafață, dispărute de obicei odată cu scăderea nivelului de stres.

11. Simptome fizice sau psihice inexplicabile

Da, acest ultim punct este foarte vag și din motive întemeiate. Stresul este o afecțiune extrem de complicată. La fel sunt și diferitele tulburări și boli pe care le produce. Numărul exact al simptomelor fizice și psihologice legate de stres este necunoscut. Cu toate acestea, acest număr este probabil de ordinul sutelor, dacă nu al miilor.

Aveți șanse mari să vă confruntați cu o apariție bruscă a unor simptome mentale sau fizice persistente și supărătoare din cauza stresului. În orice caz, este înțelept să solicitați îndrumarea unui profesionist din domeniul medical.

Tehnici de gestionare a stresului pentru a-ți vindeca corpul și mintea

În afară de intervenția medicală, puteți alege dintre multe metode naturale de a face față stresului. Prin urmare, vă vom împărtăși câteva tehnici recomandate de gestionare a stresului:

  • Exerciții ușoare; o plimbare rapidă, o alergare lentă sau yoga.
  • Încercați meditația sau exercițiile de respirație conștientă.
  • Sprijin din partea prietenilor sau a familiei. De fapt, discuția cu o persoană de încredere poate ajuta la reducerea nivelului de stres.
  • Faceți o activitate plăcută și relaxantă. Așadar, citiți, ascultați muzică sau jucați un joc pe calculator.
  • Asigurați-vă că dormiți cât este recomandat.