zise.ro 
Când gândim din inimă și simțim din minte, începe haosul. Mintea noastră ne poate ghida doar către oportunitățile și realitățile vieții noastre, dar pentru a le trăi, pentru a deveni pe deplin conștienți de aceste realități, trebuie să ne deschidem inimile. Acest articol enumeră 11 moduri de a-ți deschide inima pentru a îmbrățișa potențialul vieții.
Iată câteva practici de deschidere a inimii pe care le puteți încerca:
Practica 1 – Petreceți timp în singurătate și tăcere
Fă-ți timp să petreci singur. Asigurați-vă că sunteți complet deconectat de la toate formele de tehnologie (laptop, computer, telefon, tabletă), precum și de la alte persoane. Solitudinea vă deschide spațiu pentru a vă asculta sinele interior. În viața modernă, suntem înconjurați de distrageri externe dramatice constante care ne scot din sinele nostru interior.
Dacă vă puteți rezerva timp pentru a sta în tăcere și singurătate, veți pregăti mediul perfect pentru a vă conecta cu Inima voastră.
La început, așteaptă-te să te plictisești pe măsură ce apare dependența ta de stimulare. Apoi, s-ar putea să te simți speriat sau chiar trist. Solitudinea este un spațiu al onestității în care apar adevăratele noastre sentimente. Dacă vă este frică de voi înșivă sau vă simțiți incomplet singuri, acest sentiment se va manifesta mai întâi. Încercați celelalte practici din acest articol dacă vă confruntați cu această problemă.
Practica 2 – Mângâie-te
Spunându-ți cuvinte simple și mângâietoare te ajută să te simți susținut în mijlocul durerii. Amintiți-vă că copilul vostru interior se află în Inima voastră. Mângâiați-vă sinele inocent așa cum ați face cu un copil speriat. Spunând mici propoziții grijulii, cum ar fi „Este în regulă”, „Sunt cu tine”, „Ești atât de puternic”, „Te iubesc” și „Sunt aici”, îți va încuraja inima să se deschidă mai profund.
Practica 3 – Acordă-ți permisiunea de a SIMȚI
Când vă dați permisiunea de a SIMȚI orice este în voi – atât bucuroși cât și nefericiți – vă dați permisiunea de a crește. Deschiderea inimii înseamnă să ai curajul să-ți înfrunți și să-ți simți pe deplin emoțiile.
Din păcate, motivul pentru care suntem atât de înstrăinați de inimile noastre, în primul rând, este din cauza negării anumitor sentimente. Când vă permiteți să vă apropiați de ceea ce ați blocat, faceți un salt masiv în apele Inimii voastre. Acordându-vă permisiunea mentală de a simți va „accelera” procesul de deschidere a inimii.
Practica 4 – Conectează-te cu Mama sau Tatăl tău interior
Cu toții avem prezența Mamei sau Tatălui divin în noi. Aceste forțe apar atunci când Inima începe să se deschidă și putem apela la Mama sau Tatăl nostru interior în orice moment. Din păcate, mulți dintre noi avem asocieri negative cu părinții, dar părinții noștri interiori sunt complet diferiți de părinții umani.
Părintele interior este necondiționat iubitor, susținător și prezent cu toată durerea noastră. Părintele interior este păzitorul copilului interior din noi. Cu alte cuvinte, nimic din ceea ce ați putut face, spune sau gândi vreodată (sau ați făcut vreodată) nu a influențat iubirea Mamei sau Tatălui vostru interior. Această iubire puternică este cunoscută sub numele de iubire necondiționată.
Chemați-vă Mama sau Tatăl interior în orice mod simțiți că este cel mai natural pentru voi. De exemplu, ați putea dori să vă rugați, să vorbiți cu glas tare, să scrieți o scrisoare, să cântați, să dansați sau orice altă formă de invitație. Când Mama sau Tatăl interior iese la iveală, veți simți o prezență caldă apărând în voi.
Practica 5 – Respirați durerea
Pe măsură ce practicați deschiderea inimii, este posibil să întâlniți sentimente intense care par să se materializeze spontan. Este normal să te simți speriat sau copleșit atunci când apar aceste emoții suprimate, așa că asigură-te că folosești respirația pentru a te împământa.
Este atât de obișnuit pentru noi să ne închidem imediat de la orice sursă de durere emoțională, dar deschiderea inimii este despre simțirea activă a acestor emoții.
Odată ce puteți simți aceste emoții și respirați prin ele, energia congestionată a acestor sentimente se va disipa. Rezultatul va fi un sentiment de spațialitate interioară și aliniere energetică. Asigurați-vă că respirați din burta inferioară pentru o împământare adecvată.
Practica 6 – Folosește puterea rugăciunii
Cuvintele sunt energie, iar atunci când spui o rugăciunede intenție, atragi îndrumare și sprijin. Roagă-te oricui sau cu ce rezonezi cel mai puternic – fie că este zeița, Viața, Spiritul, Dumnezeu sau propriul tău Suflet.
Actul rugăciunii în sine vă va ajuta să vă deschideți inima. Când sunteți suficient de umili și sinceri pentru a cere ajutor, veți primi îndrumare din belșug. Când am început să mă rog (și am trecut peste prejudecățile mele față de asta), am experimentat imense puseuri de creștere interioară. Citiți mai multe despre puterea rugăciunii. Universul ascultă mereu.
Iată un exemplu de rugăciune: „Dragă Duhule / Dumnezeule, Te rog ajută-mă să-mi deschid inima și să am curajul să simt orice este în mine. Ajută-mă să văd ce am încuiat, ca să mă eliberez de povara durerii. Fie ca drumul meu să se adâncească pe măsură ce învăț cum să fiu vulnerabil și receptiv la sentimentele mele. Amin.”
Practica 7 – Îmbrățișează senzația de disconfort
O parte din motivul pentru care am blocat inimile în primul rând este că suntem atât de reticenți la a ne simți inconfortabil. Suntem învățați că disconfortul este „rău” și trebuie să fie luat medicamentos, despărțit brutal sau cumva amorțit.
Dar adevărul este că orice ne face să ne agităm este extrem de valoros. Orice am reacționa, orice declanșează durere emoțională sau frică în noi, este un mare profesor. Cu toate acestea, suntem atât de prinși în a fugi de un astfel de disconfort încât nu-l vedem niciodată așa cum este.
Îmbrățișarea sentimentului de disconfort este mai mult o mentalitate decât orice. De asemenea, puteți aplica celelalte practici din acest articol pentru a vă ajuta să vă relaxați. Mentalitatea despre care vorbesc este despre a deveni receptiv, mai degrabă decât reactiv.
Când sunteți receptivi, sunteți deschiși și pregătiți să simțiți ceea ce de obicei evitați sau negați. Când ești reactiv, fugi fără să te gândești ca un copil speriat sau reacționezi ca un animal rănit. Puteți vedea diferența? Deschiderea inimii tale înseamnă adoptarea acestei noi mentalități, dar făcând-o într-un mod iubitor și auto-grijuliu.
Practica 8 – Găsește frumusețea în orice
A vedea și a aprecia frumusețea necesită o inimă deschisă, dar necesită, de asemenea, să vă încetiniți ritmul zilnic de viață. Există frumusețe peste tot: pe fețele altor oameni, în sunete, mirosuri, texturi, animale, copaci, nori, mâncare, idei, chiar și în cele mai neașteptate locuri, cum ar fi gropile de gunoi, trotuarul și orașele urbanizate.
Dacă îți poți face un scop din a găsi frumusețe în orice în fiecare zi, nu numai că vei fi uimit, dar te vei îndrăgosti din nou de viață.
Practica 9 – Învață să plângi
Da, m-ai auzit. Adesea, suntem atât de congestionați emoțional încât plânsul este extrem de dificil pentru noi. Cu cât îmbătrânim, cu atât tindem să „uităm” cum să plângem cu adevărat. Stomacurile noastre se întăresc, gâtul nostru se contractă și corpurile noastre se înțepenesc. Unii dintre noi devin amorțiți sau înghețăm complet atunci când suntem copleșiți de durere sau tristețe.
Pentru a învăța cum să plângi din nou, trebuie să-ți oferi o anumită intimitate. S-ar putea să vă placă să vizionați filme triste sau să ascultați muzică care vă face inima să se miște. Dacă corpul tău se tensionează, încearcă să-ți masezi stomacul. Asta fac când mă lupt cu rigiditatea emoțională.
Când te simți trist sau împovărat, încearcă să plângi. Amintiți-vă, plânsul este complet normal și ceva ce trebuie să onorați. Mulți dintre noi am fost învățați în copilărie să ne fie rușine să plângem, dar ca adulți, acum putem reprograma această învățătură dăunătoare.
Practica 10 – Întreabă-ți inima de ce are nevoie
Suntem atât de obișnuiți să ne ascultăm mintea, încât uităm să ne implicăm în nevoile inimilor noastre. Când a fost ultima dată când ți-ai întrebat inima de ce are nevoie pentru a se simți mai bine? Inimile noastre împărtășesc întotdeauna răspunsuri sincere cu noi, spre deosebire de minte.
Uneori, aceste răspunsuri sincere sunt greu de înfruntat, motiv pentru care majoritatea oamenilor sunt speriați de propriile inimi. Este mult mai confortabil să te stabilești în iluziile cu limbă de argint ale minții. Dar inima nu va întuneca niciodată adevărul.
Pentru a-ți întreba inima de ce are nevoie, trebuie să fii tăcut și liniștit. Inima este adesea înecată de viața modernă zgomotoasă și centrată pe exterior. Ați putea întreba: „De ce aveți nevoie? Te rog arată-mi” sau „Cum mă pot simți mai bine?”
Orice întrebare vine în mod natural, întrebați. Amintiți-vă, limbajul inimii voastre este complex. Puteți primi un răspuns printr-o senzație fizică în corpul vostru, o imagine care vă străbate mintea, o amintire, un simț intuitiv sau un cuvânt tăcut.
Adesea, ascultarea a ceea ce are nevoie inima ta va necesita practică. Dar atâta timp cât ești receptiv, vei primi rapid îndrumare.
Practica 11 – Învață cum să fii vulnerabil
Cu toții suntem, într-o oarecare măsură, speriați să nu fim vulnerabili. Vulnerabilitatea înseamnă să fim deschiși, iar a fi deschiși înseamnă să ne expunem la posibile atacuri. Frica de vulnerabilitate este veche și încorporată în ADN-ul nostru.
La urma urmei, suntem „jumătate” animale, iar apărarea ne-a ajutat să supraviețuim ca specie. Problema este că am devenit prea apărați împotriva altora. Am uitat că suntem, de asemenea, o „jumătate” Duh.
Vulnerabilitatea nu poate fi forțată, trebuie convinsă cu blândețe. Cu cât vă adânciți mai adânc în deschiderea inimii, cu atât va trebui să vă asumați mai multe riscuri. Dar pentru a le lua, trebuie să simțiți un sentiment de securitate în voi înșivă. Singura siguranță adevărată acolo este Iubirea din inima ta. Trebuie să fii capabil să vezi că, indiferent de riscul pe care ți-l asumi, de ceea ce cred oamenii despre tine sau de rezultatul eforturilor tale, tot te vei respecta și vei avea grijă de tine.
Pentru ca tu să practici cu adevărat și complet deschiderea inimii tale, va trebui să fii pregătit să-ți asumi riscuri. A fi vulnerabil, a-ți împărtăși emoțiile cu ceilalți, a-ți urma fericirea și a urma îndrumarea inimii tale îți va duce creșterea spirituală la un nivel cu totul mai profund.
Încercați să faceți pași mici care vă vor permite să vă deschideți vulnerabilității. De exemplu, s-ar putea să vă placă să plângeți în fața oglinzii fără să vă acoperiți fața sau să învățați cum să râdeți liber. Treptat, puteți trece la împărtășirea sentimentelor cu alții și la asumarea riscurilor emoționale.
Un ultim sfat: devino conștient de modul în care criticul sau judecătorul tău îțiface inima să se închidă. Criticul interior este vocea fricii care ne spune că „arătăm prost”, facem ceva greșit sau ne facem cumva de râs. Deveniți conștienți de această voce și tratați-o cu iubire. Vedeți-o așa cum este: vocea singuratică a fricii, strigând după atenție și iubire.